Los Cervantinos actuando
Păreri/EntreVistas
Să presupunem că tu ai un vis. Visul tău se află pe treapta a zecea a unei scări de lemn.
Treptele sunt foarte înalte şi trebuie să te chinui ca să ajungi sus.
-Ce bine ar fi să te care cineva în cârcă până acolo. (era foarte ironic)
-Adică să primeşti totul de-a gata? Ca pe un cadou?
-Da. Ceva de genul.
-Ce ar fi în neregulă cu asta?
-Păi nu meriți să te bucuri de ceva pentru care nu ai luptat.
Într-adevăr. Dacă totul ți se ofera pe tavă nu înseamnă că ai câştigat acel ceva, dar asta nu înseamnă că nu îl meriți.
Din punctul meu de vedere, pentru a-ți da seama dacă cineva merită sau nu ceea ce primeşte se poate vedea într-un singur mod.
Luând exemplul de mai sus, dacă acel om care a primit tot ce a vrut se foloseşte de noile atuuri (obținute în urma poziției sale de pe treapta a zecea) pentru a-şi construi trepte ca să ajungă pe poziții superioare, înseamnă că a meritat ce i s-a oferit. Prin poziții superioare mă refer la tot ce ține de la treapta a zecea în sus, la tot ceea ce înseamnă evoluție pentru el însuşi (experiență: greşeli, probleme, răscruci de drumuri sau de gânduri).
Însă, dacă evoluția pentru el înseamnă să câştige mai mulți bani, nu a meritat nici măcar să scriu acest text..
Supongamos que tiene un sueño. Su sueño es el décimo peldaño de una escalera de madera.
Los pasos son muy altos y hay que luchar para subir.
Lo bueno sería que alguien cargase contigo hasta allí. (Era muy irónico)
¿Para tenerlo todo listo a la medida? ¿Como un regalo?
Sí. Algo así.
¿Y qué sería malo en eso?
Pues, no mereces disfrutar algo por lo que no luchaste.
En efecto. Lo que te están ofreciendo en la bandeja no quiere decir que usted ha ganado algo y que usted se lo merece.
Desde mi punto de vista, para averiguar si alguien merece lo que recibe puede ser visto de una manera.
Tomando el ejemplo anterior, si el hombre que consiguió todo lo que quería utilizar (obtenido a partir de su posición en la décima etapa) para construir escaleras para alcanzar el más alto, entonces valió la pena lo que se le ofreció.
Los puestos más altos se refieren a todo lo relacionado con la etapa décima más que todo lo que está evolucionando por sí mismo (experiencia: errores, problemas o pensamientos cruce de caminos).
Pero si la evolución es para él ganar más dinero, no vale la pena incluso escribir este texto ..
Prințese și cavaleri

Prințese și cavaleri (cu cuțite la ei)
Auzim multe povești despre copii maltratați de grup. Povești? Nu chiar. Sunt cazuri reale despre care nu prea ne place să vorbim. Putem fi părinții victimei umilite și nu dorim să se afle –vestea că ai fost batjocorit este o umilință în plus greu de suportat- sau suntem părinții umilitorului și vrem să scăpăm de răspundere.
Moda
Baieti, ce poate fi mai frumos decat fata visurilor voastre imbracata intr o rochie nemaipomenita, in seara balului?
Ei bine,acela este un moment magnific si merita sa il traiesti....dar...oare ce se afla in spatele acelei aparitii uimitoare?
Pregatirea pentru un astfel de moment este foarte grea si trebuie sa reziste aproape toata seara, poate chiar si noaptea. De aceea, baieti, nu trebuie sa profitati de noi,fetele pentru ca suntem deja extenuate...

Bunica/La Abuelita
Versuri și ilustrație Karina Răduță (cls II A)
Pentru că de la 7 mă trezi,
Ca să nu întârzii la școală
Ca să-și ceară scuze, parcă, mă alintă la ea în poală.
In visuri îmi apare,
Cu sufletul încărcat cu pietre rare.
Să fie un vis, oare?
Nu. Chiar așa este realitatea și-mi place tare.
E dulce ca o floare
Și iubirea ei nu moare.
Este mereu împăciuitoare,
Iar sufletul ei e ca lumina ce se vede-n zare.
Albinelia: Furnicile (cls a II-a A)/Albinelia (Abejonia): Las Hormiguitas del IIA
Coordonator: Cristiana Mihăiescu
Cuvant inainte
A fost odata o clasa de copii harnici, clasa Furnicutelor.
La inceput erau mici si nestiutori, dar au crescut si au invatat repede o multime de lucruri interesante. S-au gandit sa va arate si voua ca imaginatia si intelepciunea sunt prietene bune cu copiii mici.
DE LUAT AMINTE
Autori: Furnicile (cls a II-a A)
A fost odata, intr-o lume magica indepartata un tinut in care fericirea, harnicia si veselia erau aurii ca mierea. Acolo, in Albinelia, traiau fericite mii de albine in casute mici faurite din ceara de culoarea soarelui. Pretutindeni erau magazine cu miere care nu se sfarsea niciodata.
Toata vara mamicile albine trudeau, iar micile albinute zumzaiau si aduceau acasa flori sau se jucau pe toboganele si caruselele din ceara.
Intr-o zi, pe cand nimeni nu banuia ca un pericol va tulbura linistea din Albinelia, postasul catelus din praf de luna aparu foarte speriat. Aduse vestea ca un dusman mai vechi are de gand sa viziteze Albinelia. Albinele n-au luat in seama nici spaima catelusului, nici praful stralucitor care sarea de pe blanita lui si anunta o mare primejdie. Doar copiii au inteles mesajul si au raspandit vestea.
Nu trecu mult timp si in Albinelia niste zgomote infricosatoare. Tot pamantul se cutremura sub pasii uriasului urs Bob.
Albinele si-au dat seama ca ursul venise sa atace stupul si sa fure mierea.
Strajerii au sunat din corn si soldatii cu acele pregatite l-au atacat pe intrus. In spatele lor se pregateau mereu ace de rezerva. Dupa ce soldatii l-au amortit, albinele l-au ferecat pe urs intr-o cusca de ceara.
I-au dat drumul din cusca abia dupa ce si-a cerut iertare si a promis ca nu va mai ataca Albinelia.
Bob a povestit prietenilor sai intamplarea. De atunci toti ursii au invatat ca micutele albine sunt mai puternice decat ei. Daca uriasii cafenii doresc sa guste miere, vin cu flori sa cumpere deliciosul desert auriu.






